Prostia este singurul delict îndreptat împotriva Universului pe care nicio lege lumească nu l-a pedepsit vreodată

Prof. Radu Iliescu: "Discut zilele trecute cu un prieten profesor de matematică. Îmi spune că în facultăţi, la seminariile matematicilor superioare din 9-10 studenÅ£i abia găseÅŸti unul capabil să citească (nu să rezolve) exerciÅ£iul. Adică, dau un exemplu, abia o zecime pot spune, puÅŸi în faÅ£a literei Σ că este o sumă, ori în faÅ£a semnului ∫ că este o integrală. Restul, masa critică, oastea de strânsură nu are contact cu problema nici măcar la nivel introductiv. Am citit recent cartea profesorului Mihai Maci, universitar la Facultatea de Filosofie din Oradea, care constată ÅŸi el că studenÅ£ii nu au capacitatea de a relaÅ£iona cu marile texte, preferând piureul de banane remestecat din cărÅ£ile scrise de vulgarizatori în ale filosofiei, sintezele de pe net ÅŸi alte asemenea suprasimplificări. La facultăţile de teologie ortodoxă s-a scos, pentru admiterea la doctorat, examenul eliminatoriu de greacă veche. Cu alte cuvinte, crema teologilor ortodocÅŸi nu mai conÅ£ine oameni capabili să se adreseze textului sacru în limba liturgică a creÅŸtinismului răsăritean. De latină ÅŸi ebraică nu mai are rost să vorbim. La Facultatea de Litere din Cluj-Napoca există cursuri de “rattrappage” (aducere la zi a cunoÅŸtinÅ£elor lingvistice fundamentale). TradiÅ£ional, facultăţile de limbi străine nu se preocupau decât cu totul periferic de nivelul lingvistic al studenÅ£ilor, aceasta fiind treaba liceului. Rostul unui examen de admitere cu mulÅ£i candidaÅ£i era acela de a-i selecta pe cei mai sârguincioÅŸi dintre ei, pe cei cu vocaÅ£ie manifestă pentru limbi străine, capabili să facă faţă unui parcurs ulterior în ÅŸtiinÅ£ele limbajului ÅŸi ale literaturii. Însă mai nou vin studenÅ£i care nu mai au baza lingvistică, cu goluri imense în pregătire pe care nu pot să le acopere fără asistenÅ£a unui profesor.

Toate aceste patru exemple disparate, care sunt doar câteva cazuri dintr-un noian, au în comun o singură realitate: în acest moment falimentul calităţii a avut loc la scară largă, ÅŸi acesta nu trebuie să fie un secret pentru nimeni. Numai că, iar de aici începe problema (mult mai mare decât recrudescenÅ£a prostiei în sine), nicio facultate n-a închis din motiv de studenÅ£i impostori. Avem cursanÅ£i la matematici superioare care n-au făcut analiză matematică în liceu. Avem absolvenÅ£i de filosofie care n-au deschis traducerea niciunui text fundamental, nicidecum versiunea originală a unui Platon sau a unui Kant. Avem teologi care nu posedă subtilităţile lexicale, deci ideatice, ale textului sacru. Avem absolvenÅ£i de limbi străine cu cutremurătoare erori de exprimare scrisă sau orală. Dar facultăţile lor, fără excepÅ£ie, ÅŸi-au crescut numărul de studenÅ£i, trădând ideea de intelectual ÅŸi de universitas. Prostia există, a venit peste noi, ne-a cucerit ÅŸi ne-a paralizat orice reacÅ£ie. Suntem învinÅŸi, suntem sub ocupaÅ£ia cea mai odioasă care a existat vreodată, dar coabităm, nu ne retragem în munÅ£i, nu există nicio miÅŸcare de rezistenţă. Dacă am fi un butic de cartier ÅŸi am da faliment, am închide ÅŸi am merge acasă. Falimentul intelectual nu ne obligă la niciun gest de onoare, nu mergem să cultivăm ceapă ÅŸi să ne scriem tratatele la lumânare din atâta lucru. În mod odios, ne adaptăm, dar nu pentru că am fi potriviÅ£i, cum zicea Darwin, ci pentru că preferăm să ne plecăm în loc să plecăm.

Pe de altă parte, bâlciul este mult mai mare decât îl pot ilustra universităţile. Prostia a atins masa critică, prostul e norma. Pentru el totul s-a simplificat atât de mult încât deÅŸteptul nu mai poate fi sesizat, nu-l mai poÅ£i pune în valoare, e sacrificat la nivel de sistem. Sunt atât de mulÅ£i idioÅ£ii încât, dacă am mai Å£ine la inteligenţă, la sârguinţă ÅŸi la lucrul făcut bine, ar trebui să închidem jumătate din sistem. Pentru singurul delict îndreptat împotriva universului pe care nicio lege lumească nu l-a pedepsit vreodată: prostia. Ne-am imaginat până acum că viaÅ£a sancÅ£ionează prostiile, ÅŸi probabil că în sistemele vii lucrul acesta s-a petrecut fără greÅŸ, acum însă cred că e cazul să luăm notă de noua realitate, proÅŸtii cred că au învins totul, inclusiv viaÅ£a. AÅŸteptaÅ£i-vă la o multiplicare exponenÅ£ială a numărului de “accidente”.

treisprezece te premiază!
Câștigă cărți, bilete la teatru, film sau alte premii